Pierduţi în spaţiul virtual

Ca un amator de comunităţi online, îmi pare rău să văd că Râmnicu-Vâlcea încă n-a reuşit să producă ceva viabil şi dăinuitor. Într-adevăr, este oraş mai mic, dar pătrunderea Internetului în casele oamenilor este destul de bună, mai ales că avem atâtea mândre blocuri, mărturii ale unei epoci fără creier :), în care instalarea de reţele este mult mai rapidă şi presupune costuri mai mici.
De aceea, mă văd deseori în situaţia de indiferenţă relativă faţă de oraşul natal; întrebarea retorică este cum poţi să apreciezi şi să iubeşti ceea ce nu cunoşti.
Într-adevăr, există metode de cunoaştere, metode clasice, unele poate birocratice. Dar câţi oameni şi-ar dedica timpul atât de preţios în ziua de astăzi pentru ceva care le satisface anumite curiozităţi civice, care, desigur, nu sunt atât de arzătoare pentru că (mulţi simt că) nu îi privesc personal. Internetul este o soluţie, poate prea comodă, poate şi iar poate, însă mulţi dintre cei care îşi păstrează obiectivitatea, chiar dacă au crescut în alt "sistem" al vieţii, nu pot să nu accepte că dintre toate relele, Internetul este cel mai mic. Poţi face multe lucruri rele prin intermediul lui, dar cele bune, cel puţin la nivelul spiritului şi intelectului omeneşti, le întrec înzecit, în mod incontestabil.
Deci, cred că o comunitate online veritabilă, construită corect şi profesional, în spatele căreia să nu existe o firmă care doreşte să mai obţină nişte bani pe ascuns prin eventualele reclamele monopoliste, ar putea aduce numeroase beneficii, în special în percepţia oraşului nostru.
Mulţi tineri abia aşteaptă să plece, şi le dau dreptate, oportunităţile pentru cei care vor ceva mai mult decât mediocrul sunt foarte restrânse în acest oraş, însă, până pleacă, au timp să facă ceva pentru acest oraş, chiar şi ulterior desprinderii de casă, pot, prin intermediul acestui ne-prezis Internet, să acorde o mână virtuală de ajutor.
Oraşul acesta deţine un număr decent de lucruri care merită conservate şi promovate ca atare. Evident că părţile negative sunt şi ele din belşug, dar comentarea şi insistarea pe cele din urmă este o dovadă de escapism, lene, egoism şi tot ce mai vreţi.
Nu cred, totuşi, că pentru voi totul e negru, iar oraşul nu e decât un obiect care vă ţine în viaţă, în loc să plutiţi în derivă în spaţiu într-un cub de gheaţă. :)